Iată care este interpretarea valorilor obținute în urma analizei la partenerul proiectului ICPA București a eșantioanelor de compost colectat din stațiile de compostare comunitară din București.

În 2020 este introdus pentru prima dată în România, conceptul de compostare comunitară, de proximitate, în urma unui concurs de proiecte. Proiectul “Hrană pentru Pământ, Comunități care compostează pentru Climat” este finanțat din fonduri europene prin EIT Climate KIC și Ashoka România. Acesta își propune sensibilizarea și educarea unei comunități urbane referitor la valorificarea la sursă a deșeurilor biodegradabile nepericuloase. 

Trei ani mai târziu, acest tip de acțiune ia amploare, puncte de compostare comunitară sunt implementate în București, Buzău, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea. În 2024, este implementat proiectul ACADEMIA DE COMPOST, de către consorțiul format din asociația Climato Sfera, Asociația pentru Consum Sustenabil, Livada Comunitară Mărțișor, Asociația Culturalis, împreună cu experți din cadrul ECOTECA și Urban Cultor. Proiectul este finanțat de Platforma de mediu pentru București, program inițiat de Fundația Comunitară București și ING Bank Romania, prin runda susținută și de Nhood Romania. ACADEMIA DE COMPOST promovează compostarea comunitară locală cu misiunea de a salva de la groapa de gunoi zeci de tone de biodeșeuri. 

Întrebări încep să apară din discuțiile cu cetățenii, cu grupurile de inițiativă civică și cele cu autoritățile:  

• Este acest tip de compostare o soluție pentru diminuarea biodeșeurilor care ajung depozitate la groapa de gunoi?
• Sunt cetățenii implicați în astfel de proiecte?
• Este compostul comunitar un amendament pentru sol de calitate, și întrunește el condițiile pentru a fi utilizat în cel mai apropiat spațiu verde și în grădini? 

Pentru primele întrebări puteți găsi răspunsul la o simplă căutare pe internet folosind cuvinte precum “compostare comunitară”. 

Pentru ultima întrebare, legată de calitatea compostului obținut prin gestionarea deşeurilor biodegradabile aplicând compostarea la sursă, am dorit să argumentăm în mod transparent și științific afirmațiile făcute în diverse articole. Astfel publicăm rezultatele obtinuțe în laboratorul ICPA (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie Agrochimie si Protectia Mediului) pentru diverse eșantioane de compost comunitar. În acest sens, puteți consulta Buletinul de încercare nr. 3 din februarie 2024 precum și concluziile la care am ajuns. 

ACADEMIA DE COMPOST mulțumește pe această cale ICPA București pentru efectuarea încercărilor pe cinci eșantioane de compost obținut de la punctele de compostare comunitară din București precum Livada Comunitară Mărțișor în incinta muzeului Casa Memorială Tudor Arghezi Sector 4, de la grădina de bloc Roots Vitan și de la grădina de bloc Roots Titan Sector 3. La acestea se adaugă compostul din squarul de lângă parcul Romniceanu Cotroceni Sector 5 și cel de la grădina de bloc din cartierul Floreasca din Sector 2.

Reamintim faptul că nici după trei ani de la aprobarea legii 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, aceasta nu are specificații tehnice, specificații care ar fi trebuit definite prin ordin comun de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 

Astfel, în absența acestora nu se cunosc: criteriile de conformitate pentru deşeurile biodegradabile, aditivi şi agenţi auxiliari care urmează a fi supuşi compostării şi digestiei anaerobe, metodologia de certificare, conţinutul certificatului privind activitatea de compostare/ digestie anaerobă şi certificarea calităţii compostului sau digestatului. 

Prin urmare, rezultatele analizelor obținute în laboratorul ICPA București au fost interpretate conform specificațiilor din norma europeană privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE, (regulamentul UE 2019/1009), și conform valorilor definite în norme din exteriorul țării noastre, dintre care norma franceză cu privire la fertilizanti U 44 051 și recomandările din manualul publicat de European Compost Network “European Quality Assurance Scheme for Compost and Digestate”. Menționăm că aceste norme se referă la compostul obținut prin compostarea la scară industrială și semi-industrială, dedicat comercializării.

În rândurile ce urmează, veți găsi explicații ale importanței parametrilor analizați, unde se situează valorile obținute în urma analizelor comparativ cu pragurile indicate în cele trei norme și ce înseamnă acest lucru. 

Compostul este definit în normele europene că fiind mai mult un amendament de sol, dar el are și capacitatea de fertilizant. 

Astfel, au fost analizate elemente indicatoare pentru calitatea de amendament de sol a compostului, precum capacitatea materiei organice de a îmbunătăți proprietățile fizice, chimice și biologice ale solului și de a contribui la creșterea și menținerea cantității de materie organică din sol și a nenumăratelor beneficii pe care această le aduce. Încercările efectuate aici au vizat mai precis PH-ul, umiditatea (UMD%), substanța uscată (SU%), MO (materia organică) și conductivitatea electrică.

Deasemeni, au fost făcute încercări pentru N (azot), P (fosfor), K (potasiu), elemente indicatoare pentru calitatea de fertilizant pentru sol a compostului. Astfel, avem informații despre cantitățile și disponibilitatea nutrienților pentru plante proveniți din fracția ușor biodegradabilă a materiei organice. De menționat că deși aceste elemente au valori foarte scăzute în compostul obținut din biodeseuri compostabile din alimentație, comparativ cu compostul din fermele de animale, ele sunt totuși importante.

Aspectul cel mai controversat în literatura de specialitate rămâne cel legat de criteriile de precauție și anume poluarea cu metale grele (poluanți anorganici) și poluanți organici (patogeni precum Salmonella și Escherichia Colli). Având în vedere că acest compost este produs în spațiu accesibil tuturor membrilor comunității, prin aportul lor, în spații urbane expuse poluării, am așteptat cu nerăbdare rezultatele analizelor în acest sens. Atragem atenția aici că am avut posibilitatea tehnic și financiar să realizam încercările exclusiv pentru poluanți anorganici. Rezultatele sunt surprinzător de favorabile.

Dacă ar fi să facem recomandări pentru următoarele acțiuni, consultând normele de referință, analizele realizate în februarie 2024 ar trebui completate cu următoarele încercări și interpretate după valorile de mai jos :

• UE 2019/1009 Rata de consum a oxigenului maximum 25 mmol O2/kg de substanță organică/h;
• UE 2019/1009 Plastice > 5mm valori < 0,3% SU 
• UE 2019/1009 Sticlă, metal, plastic cu dimensiuni > 2mm valori sub < 3 g/kg de SU
• UE 2019/1009 HAP 16/kg valori sub <6mg din SU 
• UE 2019/1009 Salmonella absentă în 25g sau 25 ml (5 repetiții) Escherichia Colli <1000 în 1 g sau 1ml (5 repetiții)
• Compost Network, Semințe de buruieni sub 2 semințe/ litru

Începem interpretarea cu PH-ul. Acesta joacă rol asupra disponibilității elementelor nutritive pentru plante. Ph-ul ideal pentru compost este cuprins între 6,5-8,5. Compostul prea acid nu este un motiv de îngrijorare, poate fi un semn de maturare insuficientă sau exces de lemn de conifere. S-a observat de asemenea o corelare între aerisirea rară a compostului și gradul crescut de aciditate. El poate fi echilibrat prin adăugarea mai multor coji de ou sau de amendamente pe bază de carbonat de calciu.

CONCLUZIE: Valorile obținute în urma analizei eșantioanelor situează compostul comunitar obținut în parametrii ideali, cu excepția unui singur punct de compostare comunitară. 

UMD % indică umiditatea din compost. Acesta nu este un parametru luat în considerare de normele pe care le avem ca și reper. Este important de reținut însă, că materia organică ajută la menținerea apei în sol și este un atuu pentru fermieri mai ales în condițiile actuale în care se înregistrează secetă pedologică prelungită în majoritatea țărilor, și se fac investiții enorme pentru sisteme de irigații. 

SU % (Substanța uscată) este și ea un indicator al umidității compostului. Toatele cele cinci eșantioane analizate prezintă parametri pentru substanța uscată conform celor mentionați de norma europeană (≥ 20%).

MO (materia organică) cuprinde materia organică instabilă care poate fi biodegradată și materia organică stabilă, de importanță agronomică fiind materia organică stabilă. 

Se corelează cu indicatorul de stabilitate C/N care reprezintă capacitatea unui produs organic de a se descompune și gradul de maturitate a compostului. Valoarea C/N între 10-25 este ideală pentru un compost maturat. 

CONCLUZIE: Toate cele cinci eșantioane de compost comunitar analizate conțin valori referitoare la conținutul în materie organică conform valorilor sugerate de norma franceză U 44 051 și recomandările European Compost Network. 

Elemente indicatoare pentru calitatea de fertilizant pentru sol a compostului, și anume cantitățile și disponibilitatea nutrienților pentru plante proveniți din fracția ușor biodegradabilă a materiei organice (MO) sunt prezentate în tabelul de mai jos. 

În norma europeană nu sunt menționate, în schimb am folosit ca și reper norma cu privire la fertilizanți U 44 051 referitoare le raportul C/N, continutul de C organic, Nt, P si K. Ideal ar fi ca și conținutul de Mg să fie inclus în încercări pe viitor pentru eșantioanele de compost. De reținut că acest continut de nutrienți crește cu granulometria, prin urmare acesta poate fi sporit prin cernere.

Toate cele cinci eșantioane de compost comunitar depășesc minimul de carbon organic impus de norma UE 2019/1009 (>=15%) și procentul de 8% pentru raportul C/N menționat de norma franceză cu privire la fertilizanți.  

Azot, fosfor și potasiu, (NPK) este formula clasică a unui fertilizant de bază care joacă un rol esențial în creșterea și dezvoltarea plantelor. Deși valorile stipulate de normă franceză pentru fertilizanți comercializați trebuie să fie sub 3%, aceasta specifică și formula conform căreia N + P2O5 + K2O < 7 %. 

CONCLUZIE: cele 4 din cele 5 eșantioane de compost corespund criteriilor pentru comercializare referitoare la conținutul în NPK, deși nu acesta este scopul compostului comunitar.  El nu este destinat comercializării, ci mai degrabă distribuirii lui în comunitatea care a contribuit pentru obținerea acestuia, pentru a fi utilizat în cel mai apropiat spațiu verde. 

Aspectele cel mai interesante și chiar esențiale din punctul nostru de vedere sunt cele care țin de siguranța utilizării compostului. Deși compostul comunitar este destinat utilizării în grădinile blocurilor ca și fertilizant pentru plante decorative, arbori și arbuști și pentru a îmbunătăți calitatea solului de a reține apa din excesul de precipitații, aspectul siguranței revine adesea în discuții. Astfel, prezentăm mai jos rezultatele referitoare la criterii de precauție și anume metalele grele. Din aceste eșantioane de compost comunitar am avut posibilitatea să analizăm doar poluanții anorganici precum plumb, cadmiu, crom, cupru, zinc, nichel. Ideal pe viitor se va urmări și analiza poluanților organici.

CONCLUZIE: În urma analizei acestor rezultate, observăm că valorile metalelor grele prezente în eșantioanele de compost comunitar, obținut în oraș, prin aportul de biosedșeuri vegetale de către comunitate, este cu mult sub valorile impuse de cele trei norme europene pe care le-am luat ca și referință. Aceasta este o veste excelentă!

CONCLUZIE FINALĂ: din experiența noastră și a altor comunități europene care au implementat această practică, compostarea comunitară de proximitate este cea mai eficientă modalitate de management sustenabil a biodeșeurilor nepericuloase. Ea vine ca o soluție preferabilă în spațiile în care se dorește reducerea amprentei de carbon legată de colectare și transport, acolo unde accesul operatorului este dificil, sau pur și simplu ca și metodă complementară colectării separate la sursă a deșeurilor de către serviciul de salubrizare, în scopul diminuării cantităților colectate. În plus, are un impact pozitiv pentru activarea și educarea micro-comunităților urbane pentru un stil de viață armonios cu natura.

Mulțumim ICPA București!

Surse legislatie:

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019R1009

https://www.compostnetwork.info/wordpress/wp-content/uploads/180711_ECN-QAS-Manual_3rd-edition_keyed-1.pdf

http://www.vertcarbone.fr/wp-content/uploads/2021/03/Norme-NFU.44-051-copie.pdf 

Sursa: ACADEMIA DE COMPOST

contact@academiadecompost.ro